Illuminati

Despre Leonardo Da Vinci – „omul Cinei”, mereu în antiteza cu Michellangelo – „omul Judecatii”, s-au formulat diferite ipoteze si teorii mai mult sau mai putin adevarate, ceea ce a împins discutiile contradictorii pe un alt fagas decât cel al cercetarii istorice propriu-zise. Sfidând regulile elementare ale bunului simt, teoriile au alunecat încet dar sigur catre supozitii total anticrestine, una dintre acestea fiind dezvoltata de Dan Brown în romanul sau, Codul Da Vinci, al carui subiect, foarte incitant, se cere a fi lamurit cititorilor, punând la îndoiala “adevarurile” si prezentând realitatile trecute într-o lumina noua, pe baza veridicitatii faptelor istorice.

În Codul lui Da Vinci, Dan Brown a creat în esenta un roman de fictiune si conspiratie. Într-o lume a intrigilor subversive, miza pare imensa - identitatea asasinului lui John F. Kennedy nu este decât o gluma în comparatie cu ideea unei Biserici uneltitoare, care ascunde adevarata identitate a lui Isus Christos si care induce în eroare milioane de credinciosi.... Combinatia geniala de fapte si fictiune din cartea lui Brown ofera plauzibilitate, iar noi suntem capturati, constrânsi sa urmarim indiciile oriunde ar duce acestea, indiferent de adevar.

Pentru ca în Codul lui Da Vinci faptele istorice sunt împletite cu fictiunea, realitatea aluneca în mod frecvent si pe nesimtite înspre fictiune. Datorita modului în care sunt prezentate conceptele, prin imagini care se succed foarte repede pe ecran ( sau in textul cartii), este greu sa stii daca ceea ce a fost prezentat a provenit din istorie sau din imaginatia regizorului. Daca vizionezi filmul ( sau citesti cartea) doar de placere, acest lucru nu conteaza...

Cartea se deschide cu uciderea misterioasa a unui custode de la Luvru, chiar în interiorul muzeului. Jacques Sauniere fusese ultimul mare maestru al unei fratii secrete - Staretia Sionului - care pastreaza un secret ce ar duce la distrugerea bisericii crestine. Crima îi aduce împreuna pe Robert Langdon, un profesor de simbolistica de la Harvard si nepoata victimei, criptografa Sophie Neveu. Ei dezleaga mesajele misterioase si codurile numerice lasate de bunicul lui Sophie si intra în posesia unui criptex ce contine harta care ar duce la Sfântul Graal. Împreuna cu istoricul milionar Leigh Teabing, ei fug din Paris la Londra, fiind urmariti de politie si de un calugar, reprezentantul organizatiei catolice Opus Dei. Acest calugar, care nu se opreste de la nimic pentru a proteja secretul Sfantului Graal este de fapt ucigasul lui Jacques Sauniere. Toata cartea se desfasoara într-o singura noapte, punând în fata cititorului o multime de coduri, mistere si conspiratii. Interesul lui Dan Brown pentru conspiratii este dezvaluit chiar în cartea lui, în care a mentionat de doua ori propozitia „Oamenilor le plac conspiratiile”.

De curand insa, anumite date noi ofera o cu totul alta lumina asupra a ceea ce numim "Codul lui Da Vinci":

O serie de cifre, litere si alte simboluri au fost descoperite recent de cercetatorii italieni în pupilele Mona Lisei, misterioasa femeie care apare în celebrul tablou pictat de Leonardo Da Vinci, informeaza dailymail.co.uk.

Descoperirea a fost facuta recent, când expertii italieni în arta au dorit sa analizeze din nou misterioasa capodopera a Renasterii italiene.

Ascunse în stratul întunecat de vopsea din pupilele Mona Lisei, Leonardo Da Vinci a pictat câteva litere, cifre si simboluri, toate fiind realizate la o scara foarte mica. Simbolurile pot fi vazute însa cu ajutorul microscopului.

Expertii sustin ca aceste simboluri reprezinta un veritabil “cod” al lui Leonardo Da Vinci.

Descoperirea istoricilor italieni pare desprinsa din paginile romanului “Codul lui Da Vinci”, un bestseller scris de americanul Dan Brown, în care scriitorul sustinea ca celebra pictura contine indicii despre Sfântul Graal.

Silviano Vinceti, presedintele Comitetului National al Patrimoniului Cultural din Italia, cel care a descoperit simbolurile, a declarat: “Simbolurile nu sunt vizibile cu ochiul liber, însa cu ajutorul unei lupe sau al unui microscop ele pot fi vazute cât se poate de clar”.

“În ochiul drept apar literele L si V, care ar putea fi initialele numelui sau – Leonardo Da Vinci -, iar în ochiul stâng apar alte simboluri, însa acestea nu sunt la fel de clare. Par sa fie literele C si E sau doar litera B. În fundal poate fi vazut numarul 72 sau poate ca este vorba de litera L urmata de cifra 2. Trebuie sa ne reamintim faptul ca acest tablou are aproape 500 de ani si nu mai este la fel de clar ca atunci când a fost pictat. În urma investigatiilor preliminare, suntem foarte siguri ca nu este vorba de o greseala, iar aceste simboluri au fost desenate acolo chiar de catre artist”, a declarat expertul italian.

Cercetarile au fost initiate dupa ce un alt expert italian a descoperit într-un magazin de antichitati o carte foarte veche în care se vorbeste despre simbolurile ascunse de Da Vinci în pupilele Mona Lisei.

Silviano Vinceti a declarat: “Da Vinci a acordat o importanta deosebita tabloului «Mona Lisa» si stim ca în ultimii sai ani de viata obisnuia sa ia pictura cu el peste tot unde mergea. Mai stim ca Da Vinci era pasionat de ezoterie si ascundea adeseori simboluri în operele sale cu scopul de a transmite anumite mesaje”.

Silviano Vinceti face parte dintr-o asociatie culturala ce a solicitat autoritatilor italiene permisiunea de a exhuma ramasitele parintesti ale lui Leonard Da Vinci, care a fost înmormântat în Franta, în castelul Amboise de pe Valea Loarei.

Specialistii italieni doresc sa analizeze craniul artistului pentru a recreea, cu ajutorul graficii computerizate tridimensionale, fata maestrului renascentist si sa verifice astfel daca Mona Lisa – un tablou aflat în proprietatea statului francez si expus la muzeul Luvru din Paris – este, de fapt, un autoportret al lui Da Vinci, asa cum considera multi istorici.

Cititi si: Teoria Conspiratiei fata in fata cu realitatea
Cititi si: Phil Schneider, dezvaluiri despre Conspiratia Mondiala

Care sunt extremele teoriei conspiratiei? Pe de o parte, paranoia explicarii complete a realitatii printr-o teorie unificata; pe cealalta, siguranta de sine superioara a relativismului.

Pe romaneste, la o extrema se situeaza cei care cred in conspiratie plus teoria aferenta si la cealalta – cei care cred ca totul e la voia intamplarii si sa vii cu teorii e prostesc, daca nu suspect. (Unii ar putea adauga aici pe fericitii care nu gandesc deloc, dar eu sustin ca acestia sunt mult mai putini si mai inofensivi decat par.)

Nu e greu de observat ca sunt mai multi cei care cred, dar in medie de un nivel intelectual mai scazut, si viceversa: lume mai putina dar mai “bine” la necredinciosi. (Lumea “bine” e mai putina, oricum.) Aici se poate introduce si dihotomia dintre autohtonism si cosmopolitism: multi “teoreticieni ai conspiratiei” se recruteaza dintre nationalisti, pe cand majoritatea celor care zambesc pe sub mustata cand aud de subiect sunt oameni “umblati”, “multiculturali”.

Ca adept al “intelectualitatii”, eu m-am situat ani de zile de partea celor mai putini, dar mai “destepti”. Pana cand, realitatea m-a scos violent din convingerile “de bun simt” si m-a aruncat printre ceilalti. Dupa ce m-am calmat – componenta afectiv-subiectiva joaca un rol principal in adoptarea teoriilor – m-am indepartat si de extrema asta si am inceput, in sfarsit, sa gandesc.

Apropo, distinctia dintre atitudinile extreme fata de conspiratie se face si dupa starea afectiva si cea materiala: nemultumitii saraci sunt convinsi ca sunt victimele conspiratiei, in timp ce favorizatilor li se pare ca toate merg cum trebuie.
Putem formula chiar niste serii: nepregatiti, nationalisti, nemultumiti, saraci, multi vs. intelectuali, cosmopoliti, multumiti, (relativ) bogati, putini. Cu exceptiile de rigoare, sigur, pentru ca ma fac deja vinovat de credinta in conspiratie scriind ca ideile, chiar (mai ales - de fapt) cele contradictorii sunt lansate si inoculate de undeva “de sus”. Asa ca veti gasi destul de multi bogatani zbierand impotriva conspiratiei (stiu ei ce stiu) sau sarantoci fraieri care adopta atitudini superior-intelectuale...

Unii ar putea spune acum ca asta se intampla la noi, intr-o tara corupta post-comunista. Dar “tainul” lui Verheugen, pentru care voia sa ne bage in UE inainte de vreme si de alegeri? Dar toate scandalurile de coruptie in care sunt implicati occidentali “capitalisti”? De tentatia conspiratiei nu se poate scapa asa usor.

Mai aduc un argument. Afirmam, mai inainte, ca ideile vin “de sus”. Ati observat monopolul de pe piata ideilor, de-a lungul istoriei? Formularea si lansarea ideilor este apanajul unor “happy few”. Iar astazi, conform principiului corporatist “big is beautiful”, tot mai multe din activele si pasivele lumii se strang in doar cateva maini. Din ce in ce mai putini controleaza din ce in ce mai mult.

Acum, de ce nu se poate teoretiza conspiratia?

Din motive naturale: e ascunsa, multiforma si circumstantiala. Deci nu putem afla intreaga schema si a opera cu bucati de adevar e la fel de periculos cu a minti. Dar putem observa un “trend”, vedem ca niste sume de bani dispar pentru a nu mai aparea decat intr-un cont secret, vedem ca marii vinovati nu sunt aproape niciodata condamnati s.a.m.d. Banuim ca ceva nu e in regula; simtim pe pielea noastra, de multe ori.

De asemenea, mai exista un pericol, foarte mare: teoriile deja “in circulatie”. Unele contin portiuni de adevar sau sunt lansate special pentru discreditarea unor idei. Teoria a devenit mai periculoasa chiar decat conspiratia in sine.
Nu sunt comunist, nici nationalist “de grota”, nici anarhist anti-corporatist sau anti-globalizare, nici orice alt fel de extremist. Sunt destul de multumit de viata mea, macar de ar continua ca pana acuma! Argumentul cel mai puternic in favoarea incercarii mele de obiectivitate este ca am trecut cu convingere prin toate formele de inselare existente “pe piata”.

Sunt curios daca mai exista cineva cu aceeasi dorinta.

Cititi si: Teoria Conspiratiei fata in fata cu realitatea
Cititi si: Phil Schneider, dezvaluiri despre Conspiratia Mondiala
Cititi si: Codul lui Da Vinci si Teoria Conspiratiei